Prima zi de gradi…

Astazi, Soricica a inceput gradinita oficial! Spun oficial, pentru ca Alex are deja o luna de mers la gradi , insa astazi a fost deschiderea oficiala si deci prima zi a anului scolar 2013 – 2014.

Doamne, cat de repede trece timpul asta… Si cat de repede ne cresc copiii!

Acum 2 ani, eram insarcinata in 8 luni si imi pregateam,  cu emotie si visuri nenumarate, bagajul pentru maternitate, amenajam camera lui bebe si ma rugam neincetat ca toate problemele de sanatate sa nu ne afecteze pe niciunul! Anul trecut, Alex incepea sa fie tot mai activ si mai prezent in tot ceea ce faceam noi, mergea tinut de manute si explora curios! Iar astazi…

Astazi am realizat ca am un baiat mare, independent si intelegator, care ma uimeste in fiecare zi cu progresele lui si cu naivitatea adorabila!

Astazi, cordonul ombilical ce ne leaga in mod invizibil s-a mai lungit putin!

Astazi, sufletul meu a explodat de mandrie ca am un copil perfect (cra cra icon razz Prima zi de gradi... ), care a trecut cu bine de acest hop imens, care se adapteaza la orice si intelege orice, care are incredere oarba in deciziile noastre si care face fata cu brio oricarei incercari! Dar, in acelasi timp, inima mi s-a sfaramat in mii de bucati la gandul ca aceasta minunata etapa din viata mea si a puiului meu, cea a bebelusiei lui Alex, a ajuns la final icon sad Prima zi de gradi... (. In cateva zile voi reincepe munca, iar timpul petrecut impreuna se va imputina si mai tare icon sad Prima zi de gradi... . Deja regret zilele senine in care eram non stop impreuna, dar incerc sa compensez cat pot de mult cu timpul petrecut in weekend!

Odata cu mersul la gradi , am oscilat intre agonie si extaz… Nu pot descrie in cuvinte ce am simtit in momentul in care, dupa 1 an si 10 luni cu Alex langa mine non stop + cele 9 luni de sarcina , am plecat singura din gradinita, lasandu-l intr-un loc nou, cu oameni noi, cu lacrimile curgandu-i pe obraji si strigandu-ma!!! Am simtit pur si simplu ca mai nasc o data! Nu cred ca exista un lucru/eveniment in viata mea de pana acum care sa mi se fi parut la fel de greu si de dureros, dar in acelasi timp fericit! Pur si simplu, o parte din mine s-a desprins si a ramas in curtea gradinitei… puiul meu s-a desprins, a crescut, e pe cale sa faca primii pasi afara din cuib! icon smile Prima zi de gradi... As mai naste de 100 de ori, as mai alapta (desi aici am mari traume de trecut)… dar ziua intrarii in colectivitate nu as vrea sa o mai retraiesc curand icon smile Prima zi de gradi... !

 

Nu as vrea sa fiu inteleasa  gresit sau sa fac din acest moment o tragedie! Sunt fericita si convinsa ca asa e firesc sa fie, ca asta inseamna ca am un copil sanatos si dezvoltat corespunzator… doar ca asta mai inseamna si ca nu imi voi mai putea petrece tot timpul cu el, ca nu voi mai fi eu direct raspunzatoare de tot ce face el, de tot ce descopera, ca nu voi mai fi acolo la fiecare silaba noua sau la fiecare julitura, ca nu il voi mai putea proteja la fel de mult… Cred ca pana nu treci prin asta, nu poti intelege! Si mai cred ca numai o mama poate intelege cu adevarat ce simti atunci cand te desprinzi pentru prima data de puiul care a reprezentat centrul universului tau mai bine de doi ani si jumatate!!!!

Da, Soricel nu mai e bebelus, nu mai sta tot timpul in preajma mea, nu ii mai sunt alaturi (fizic) clipa de clipa, nu il mai hranesc eu la pranz, nu mai adormim impreuna ziua, nu mai avem plimbarea de dimineata…. Dar Alex e acum baietel, dupa o luna de gradi e mai independent si mai dezghetat, spune mai multe cuvinte, e mult mai activ, se joaca intr-un mod nou, socializeaza, acumuleaza, exploreaza medii noi, adormim seara impreuna, povestim verzi si uscate (eu in romana, el in alexeasca icon smile Prima zi de gradi... ), alergam, radem, glumim… incercam sa profitam la maximum de fiecare clipa pe care o petrecem impreuna!

Da, mi-as dori sa stau o vesnicie acasa cu el, sa il am aproape non stop, sa nu il trezesc dimineata sau sa il scot pe ploaie pana la gradi, sa fim nedespartiti! Sunt insa constienta ca aceasta e o etapa pe care trebuie sa o parcurga pentru binele lui, pentru dezvoltarea sa ulterioara!Si da,  imi e groaznic de greu sa ma intorc acasa fara el, iar cele 8 ore petrecute de el la gradi trec foarte greu, dar trebuie sa accept ca a crescut, ca asa e normal sa fie! Plus ca trebuie sa reincep si eu serviciul, tot pentru noi ca familie, pentru a-i putea oferi lui tot ce e mai bun!

Astazi, familia noastra intra intr-o noua etapa, un drum lung al invatarii si independentei, al progreselor, dar si al timpului de calitate petrecut impreuna, pe cat posibil!

Puiul meu iubit, iti doresc sa ai parte de un drum lin si fericit, sa iti pastrezi seninatatea si dragostea, sa iti depasesti limitele si sa te bucuri de tot ce vei invata in perioada ce va urma! Mami si tati de iubesc nespus de mult si iti sunt alaturi mereu! Bafta multa la gradi !

 

This entry was posted in Uncategorized. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>